Codul etica etic6.mp3 (2,4 MB)

CODUL ETIC

AL PERSONALULUI CARE OFERĂ SERVICII SOCIALE

a serviciului social furnizat in comunitate:

„Serviciul mobil de acordare a hranei – Masa pe roti“

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE

Art.1.  Codul  etic  cuprinde  norme  de  conduită  obligatorii  în legătură  cu  exerciţiul  îndatoririlor  profesionale  ale  personalului  care oferă servicii sociale precum şi principiile şi valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale. Codul de etică prezintă valorile fundamentale pe care trebuie să ni le însuşim şi să le respectăm.

Art.2.  Prevederile  prezentului  cod  etic  se  aplică  personalului care oferă servicii sociale indiferent de funcţia ocupată de către aceştia. Fiecare angajat trebuie să cunoască şi să acţioneze în conformitate cu prevederile acestui cod. Conducătorii unităţii trebuie să fie model de comportament etic care să inspire angajaţii la aderarea şi respectarea valorilor şi a codului de etică.

Art.3.  Normele  de  conduită  cuprinse  în  codul  etic  sunt  în concordanţă   cu   reglementările   legale   în   vigoare   din   domeniul asistenţei sociale.

Art.4.  Serviciile  sociale  oferite  trebuie  să  răspundă  nevoilor sociale  individuale,  familiale  sau  de  grup,  în  vederea  prevenirii, limitării  şi  depăşirii  unor  situaţii  de  dificultate,  vulnerabilitate  sau dependenţă,  pentru  prezervarea  autonomiei  şi  protecţiei  persoanei, pentru  prevenirea  marginalizării  şi  excluziunii  sociale  şi  în  scopul creşterii calităţii vieţii.

CAPITOLUL II

PRINCIPIILE ŞI VALORILE CARE STAU LA BAZA

FURNIZĂRII SERVICIILOR SOCIALE

Art.5. Principiile şi valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt:

1. Principiul solidarităţii sociale

Comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale, pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale.

2. Principiul universalităţii

Fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege. Prin acest drept recunoaştem principiul accesului egal la servicii pentru persoanele care domiciliază sau au reşedinţa pe comuna Darjiu si Ulies şi alte judeţe ale ţării.

3. Principiul planificării şi furnizării de servicii sociale pe baza datelor concrete

Pentru asigurarea unor servicii de calitate care să satisfacă nevoile celor mai  defavorizate categorii sociale, planificarea şi furnizarea acestor servicii au la bază o bună informare privind nevoia socială pe care serviciile încearcă să o acopere, impactul serviciilor asupra nevoii respective şi asupra vieţii cetăţenilor.

4. Proximitate în furnizarea de servicii sociale

Serviciile sociale oferite vor fi adaptate nevoilor comunităţii sociale în schimbare ale fiecărei persoane, oricare potenţial beneficiar putând accede în mod facil la aceste servicii.

5. Abordarea integrată în furnizarea serviciilor sociale

Acordarea de servicii sociale se bazează pe evaluarea completă şi complexă a nevoilor solicitanţilor, a situaţiilor de risc şi criză pentru individ, familie şi copil urmată de intervenţia planificată asupra tuturor aspectelor problemei sociale de rezolvat.

g. Eficacitate şi eficienţă

Serviciile sociale oferite trebuie să fie eficace şi eficiente, resursele posibile să fie corect utilizate, răspunzând nevoii sociale a solicitantului pentru restabilirea echilibrului psiho-social al acestuia. Oferirea de servicii de calitate cu costuri reduse.

h. Îmbunătăţirea continuă

Asociatia Viharsarok are o abordare proactivă pentru satisfacerea nevoilor sociale ale comunităţii fiind preocupată de îmbunătăţirea permanentă a calităţii serviciilor sociale urmărind respectarea standardelor de calitate.

i. Parteneriat

Asociatia Viharsarok oferă servicii sociale în parteneriat cu alţi furnizori acreditaţi pe baza convenţiilor prin care s-au stabilit de comun acord obiective comune şi modalităţi de cooperare.

j. Orientarea spre result ate

Serviciul social are ca obiectiv principal orientarea spre rezultate în beneficiul persoanelor deservite. Impactul serviciilor sociale este monitorizat şi evaluat în permanenţă.

Valori

1. Egalitatea de şanse

Toate persoanele vulnerabile beneficiază de oportunităţi egale cu privire la accesul la serviciile sociale şi de tratament egal prin evitarea oricăror forme de discriminare de ordin politic, economic, religios sau de altă natură.

2. Libertatea de a alege serviciul social în funcţie de nevoia socială

Fiecărei persoane îi este respectată alegerea făcută privind serviciul social ce răspunde nevoii sale sociale. In situaţia în care unele persoane se expun riscului, serviciile sociale vor promova interesele acestor persoane şi vor avea o preocupare continuă pentru bunăstarea acestora.

3. Independenţa şi individualitatea fiecărei persoane  

Fiecare persoană are dreptul să fie parte integrantă a comunităţii, păstrându-şi în acelaşi timp independenţa şi individualitatea. Dacă unele persoane se află într-o situaţie de vulnerabilitate acestea au dreptul să-şi aleagă serviciul social care să le asigure starea de normalitate păstrându-şi independenţa şi individualitatea evitând etichetarea lor ca beneficiari de asistenţă socială ca fiind diferiţi de ceilalţi cetăţeni. Acest principiu urmăreşte să evite marginalizarea beneficiarilor de servicii sociale pe baza principiului că toţi cetăţenii, indiferent dacă necesită servicii de asistenţă socială sau nu, sunt fiinţe umane normale cu nevoi şi aspiraţii normale.

4. Transparenţa şi participarea în acordarea serviciilor sociale           

Fiecare persoană are acces la informaţiile privind drepturile fundamentale, măsurile legale de asistenţă socială precum şi posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale. Membrii comunităţii trebuie încurajaţi şi sprijiniţi pentru a fi parte integrantă în planificarea şi furnizarea serviciilor în comunitate.

5. Confidenţialitatea 

În acordarea serviciilor sociale se impune luarea de măsuri posibile şi rezonabile astfel încât informaţiile care privesc pe beneficiar să nu fie divulgate sau făcute publice fără acordul persoanei în cauză.      

6. Demnitatea umană

Fiecare persoană este unică şi trebuie să i se respecte demnitatea.    

Fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii. Toţi oamenii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultură, credinţele şi valorile personale.                         

CAPITOLUL III

REGULILE DE COMPORTAMENT ŞI CONDUITA

ÎN ACORDAREA SERVICIILOR SOCIALE

Art.6. Complexitatea şi diversitatea sistemelor de relaţii în baza cărora se acordă servicii sociale impune respectarea unor norme de comportament şi conduită în scopul:

a. de a ghida persoana implicată în acordarea serviciilor, în momentul în care aceasta se confruntă cu dileme practice care implică o problematică etică;

b. de a asigura beneficiarii, dar şi potenţialii beneficiari de servicii sociale împotriva incompetenţei şi a neprofesionaliştilor;

c. de a reglementa comportamentul persoanelor implicate în acordarea serviciilor sociale precum şi relaţiile acestora cu beneficiarii, cu colegii, cu reprezentanţii altor instituţii sau ai societăţii civile.

d. de a asigura supervizare şi consultanţă personalului implicat în acordarea serviciilor sociale în vederea evaluării activităţii acestora.

Art.7. Reguli de comportament şi conduită în relaţia Beneficiar – profesionist:   

1. În identificarea beneficiarului, evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoii sociale, în vederea realizării de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv, monitorizare:

-  profesionistul trebuie să manifeste disponibilitate faţă de beneficiarul de bunăvoie, care vine din proprie iniţiativă la asistentul social cât şi cel involuntar ca şi când asistentul social a fost trimis la beneficiar şi el a iniţiat intervenţia, să fie dispus să asculte şi să fie interesat de ceea ce îi spune beneficiarul;

• profesionistul stabileşte împreună cu beneficiarul care este problema asupra căreia urmează să se acţioneze;
• să asculte şi să nu intervină decât în momentele propice;
• să inspire încredere beneficiarului;
• să ştie să-I suscite şi să-i menţină interesul pentru subiectul interviului;
• să manifeste empatie, respectiv să înţeleagă ceea ce îi spune interlocutorul, să fie capabil să se pună în situaţia acestuia;
• să reducă, pe cât posibil, distanţa dintre el şi beneficiar (distanţa datorată diferenţelor de statut social, de cultură, de sex, etc.);
• profesionistul trebuie să fie capabil de a înlătura barierele psihologice ale comunicării şi să-şi dea seama de mecanismele de apărare ale eului pe care beneficiarul le utilizează pentru a ocoli răspunsurile mai sensibile şi problemele care-l privesc îndeaproape;

2. În furnizarea serviciilor de informare

Informare competentă, corectă, completă, adecvată, transparentă, operativă:

• profesioniştii trebuie să ofere cel mai competent ajutor posibil ceea ce presupune o bună pregătire profesională, teoretică şi practică, limbajul profesional trebuie să fie clar, concis la nivelul capacităţii de înţelegere a beneficiarului, beneficiarului i se vor prezenta date, avantajele şi dezavantajele opţiunilor posibile, informarea trebuie să răspundă nevoilor şi problemelor beneficiarului, informarea să se facă în cel mai scurt timp de la solicitarea beneficiarului.

3. În furnizarea serviciilor de consiliere

• profesionistul face o analiză corectă şi obiectivă a nevoilor şi problemelor beneficiarului
• alegând strategia şi metodele adecvate în rezolvarea problemelor;
• profesionistul nu face discriminări în funcţie de gen, vârsta, capacitate fizică sau psihică,
• culoare, categorie socială, rasă, religie, limbă, convingere politică;
• profesionistul nu intră în relaţii de consiliere cu prieteni, colegi, cunoscuţi sau rude;
• profesionistul evită transpunerea în starea emoţionala a beneficiarului;
• profesionistul trebuie să îşi controleze propriile sentimente, să asculte, să acorde atenţie
• reală fiecărui beneficiar, să evite atitudinile superficiale şi neglijente;
• profesionistul nu se va implica în relaţii sentimentale cu beneficiarul;
• profesionistul pune interesul clientului mai presus de interesul său;
• profesionistul nu poate impune o decizie luata de el beneficiarului;
• profesionistul trebuie să ţină seama de opţiunea beneficiarului;          

             Art.8. Reguli de comportament şi conduită în relaţia coleg – coleg.

             1. Între colegi trebuie să existe cooperare şi susţinerea reciprocă motivat de faptul că toţi angajaţii sunt mobilizaţi pentru realizarea unor obiective comune conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, comunicarea prin transferul de informaţii între colegi fiind esenţială în soluţionarea cu eficienţă a problemelor.

             2. Colegii îşi datorează respect reciproc, consideraţie, dreptul la opinie, eventualele divergenţe, nemulţumirii, apărute între aceştia soluţionându-se fără să afecteze relaţia de colegialitate, evitându-se utilizarea cuvintelor, a expresiilor şi gesturilor inadecvate, manifestând atitudine reconciliantă.

             3. Intre colegi trebuie să existe sinceritate şi corectitudine, opiniile exprimate să corespundă realităţii, eventualele nemulţumiri dintre colegi să fie exprimate direct netendenţios.

             4. Relaţia dintre colegi trebuie să fie egalitară, bazată pe recunoaşterea intraprofesională, pe colegialitate, pe performanţă în practică şi contribuţie la teorie.

             5. Între colegi în desfăşurarea activităţii trebuie să fie prezent spiritul competiţional care asigură progresul profesional, acordarea unor servicii sociale de calitate, evitându-se comportamentele concurenţiale, de promovare ilicită a propriei imagini, de atragere a clienţilor, de denigrare a colegilor; comportamentul trebuie să fie competitiv, loial, bazat pe promovarea calităţilor şi a meritelor profesionale nicidecum pe evidenţierea defectelor celorlalţi.    

             6. În relaţia dintre colegi trebuie permanent promovat spiritul de echipă, deciziile fiind luate prin consens, manifestându-se deschidere la sugestiile colegilor admiţând critica în mod constructiv şi responsabil dacă este cazul, să împărtăşească din cunoştinţele şi experienţa acumulată în scopul promovării reciproce a progresului profesional.

             Art.9. În relaţia angajat – reprezentanţi ai altor instituţii şi ai societăţii civile.

             1. Relaţiile fiecărui angajat cu reprezentanţii altor instituţii şi ai societăţii civile vor avea în vedere interesul beneficiarului, al persoanei asistate, manifestând respect şi atitudine conciliantă în identificarea şi soluţionarea tuturor problemelor evitând situaţiile conflictuale, după caz procedând la soluţionarea pe cale amiabilă.

             2. În reprezentarea instituţiei în faţa oricăror persoane fizice sau juridice angajatul trebuie să fie de bună credinţă, contribuind la realizarea scopurilor şi obiectivelor serviciului.

             3. Angajatul este obligat la apărarea prestigiului serviciului, în desfăşurarea activităţii profesionale şi în luarea deciziilor fiind reţinut la respectarea întocmai a normelor legale în vigoare şi aducerea lor la cunoştinţa celor interesaţi, pentru promovarea unei imagini pozitive a serviciului, pentru asigurarea transparenţei activităţii instituţiei şi creşterea credibilităţii acesteia.

             4. Angajatul colaborează cu alte instituţii în interesul beneficiarului în scopul realizării optime a programelor şi strategiilor instituţiei evitând dezvăluirea informaţiilor confidenţiale.

             5. Angajatul nu poate folosi imaginea instituţiei în scopuri personale, comerciale sau electorale.

CAPITOLUL IV

RESPONSABILITĂŢI, SANCŢIUNI, MODUL DE SOLUŢIONARE A RECLAMAŢIILOR

Art.10. Respectarea celor scrise în prezentul cod de etica este obligatorie pentru toţi angajaţii asociatiei implicaţi în furnizarea serviciilor sociale, iar încălcarea acestora atrage răspunderea penală sau civilă a persoanei vinovate, precum şi măsuri luate din partea Consiliului Directorn al asociatiei.

Stabilirea vinovăţiei se face cu respectarea procedurilor legale în vigoare şi în conformitate cu normele Codului de Conduită al personalului contractual, Regulamentul Intern al asociatiei, Contractului Individual de Muncă sau Contractului de Voluntariat.

Art.11 Încălcarea normelor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară conform actelor normative mai sus menţionate.

Art. 12 Încălcarea normelor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară în cazul în care angajaţii creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Art.13 Procedura şi modul de sesizare şi soluţionare a reclamaţiilor:

1. Sesizarea, în scris sau verbală, a oricăror aspecte negative legate de serviciile sociale acordate în cadrul asociatiei, se face conform unei proceduri anterior stabilite.
2. Sesizarea se face pe următoarele căi:

1. verbal
2. în scris la sediul asociatiei;

3. Sesizarea se înregistrează în registrul de sesizări şi reclamaţii.
4. Sesizarea se soluţionează pe căile prevăzute de legile specifice în vigoare.
5. Termenul de soluţionare este de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării sesizării, timp în care reclamantului i se va comunica răspunsul scris sau verbal în legătură cu problema sesizată.
6. În răspunsul dat, în urma sesizării, va fi menţionată şi modalitatea de contestare a acestuia.

CAPITOLUL V
DISPOZIŢII FINALE

Art.14  Prezentul cod va fi îmbunătăţit periodic dată fiind complexitatea experienţei în domeniul asistenţei sociale.

Art.15 Pentru informarea beneficiarilor se va afişa prezentul cod etic într-un loc vizibil şi va fi făcut cunoscut celor interesaţi prin diverse mijloace de informare.

Art. 16 Pentru informarea angajatilor, voluntarilor, donatorilor, sponsorilor se vor face training-uri şi vor fi purtate discutii pe baza prezentului cod etic. Ȋn urma instruirii, colaboratorii serviciului social “Serviciul de asistenţă comunitară”, vor fi capabili sa înţeleagă modalitatea ȋn care se lucrează cu beneficiarii, astfel, ambele părţi, având posibilitatea sa interacţioneze cu uşurinţă.

Art.17 Prezentul cod etic a fost aprobat în şedinţa Consiliului director al Asociatia Viharsarok  prin Proces verbal  nr. 2 din data de 02.08.2022.

PREŞEDINTE

NEMES ANNA BORBÁLA